IV.1. Structura şi operatorii pieţei informaţiei

Piaţa informaţiilor reuneşte tranzacţiile care au ca obiect bunuri şi servicii informaţionale, considerate împreunã cu infrastructura, cadrul legal, instrumentele şi procedurile de funcţionare specifice.

Structura caracteristicã pieţelor de bunuri informaţionale este concurenţa monopolisticã şi, în unele cazuri, monopolul. Prezenţa extinsã a concurenţei monopolistice decurge din gradul ridicat de diferenţiere a bunurilor informaţionale şi din substituibilitatea limitatã între bunuri, inclusiv atunci când ele au funcţiuni şi utilizãri similare. Aceastã situaţie conferã furnizorilor puteri apropiate în cadrul propriului lor segment de piaţã, neexistând bariere de intrare şi ieşire.

În unele cazuri, pe piaţa informaţiei pot apãrea şi structuri de tip monopol.

Întrucât piaţa informaţiei gãzduieşte tranzacţii cu obiecte de proprietate intelectualã, deţinãtorii acestora sunt interesaţi ca autoritãţile de stat sã acţioneze pentru limitarea şi controlul drepturilor obţinute de cãtre cumpãrãtori prin achiziţionarea de bunuri informaţionale.

Pe plan internaţional se înregistreazã extinderea rapidã a comerţului electronic, în general, şi a celui cu informaţie, în particular, crescând ponderea bunurilor informaţionale concepute special pentru un asemenea mod de tranzacţionare.

Piaţa informaţiei funcţioneazã prin interacţiunea urmãtoarelor categorii de operatori:
  • purtãtorii cererii de bunuri informaţionale, reprezentaţi de utilizatorii individuali sau instituţionali de informaţie;
  • purtãtorii ofertei de bunuri informaţionale, reprezentaţi de producãtorii sau furnizorii autorizaţi de bunuri informaţionale (de exemplu, edituri, case de software, agenţii de ştiri, studiouri cinematografice, posturi de radio sau de televiziune etc.);
  • intermediarii tranzacţiilor cu bunuri informaţionale: intervin pe diferite segmente ale lanţului valorii adãugate a bunurilor informaţionale (de exemplu, centrele de informare şi documentare, info-brokerii etc.);
Contribuţia furnizorilor şi a intermediarilor la formarea valorii adãugate, disponibile pentru clienţi, este ilustratã estimativ în tabelele 1 şi 2, diferenţiindu-se în funcţie de modalitatea folositã pentru tranzacţionare şi livrare (tradiţionalã şi, respectiv, electronicã).

______________
Sursa: Angela Lin (2000), ,,Information Systems and Information Society”, University of Sheffield, Department of Information Studies (http://dagda.shef.ac.uk/inf340/Introduction.pdf).



If you don't build your DREAM,
someone else will hire
you to help them build theirs.