PROGRESUL FACTORILOR DE PRODUCTIE SI EFECTELE SALE ASUPRA SOCIETATII

Prima pagina | Contact

 

 

CAPITOLUL IV - PROGRESUL TEHNIC SI SOCIETATEA

 


IV.1 Revolutia industriala si progresul tehnic

 

Revolutia industriala este o legitate generala a dezvoltarii societatii sub impulsul continuu al progresului calitativ al factorilor de productie.

“In cele trei secole de la declansarea primei revolutii industriale – remarca Paul J. Flory – omenirea a elaborate procesele tehnologice de prelucrare mecanica, apoi pe cele de prelucrare chimica a resurselor naturale, de utilizare a energiei termice, electrice, atomice si nucleare, de prelucrare electronica si fotonica, iar prezent a trecut la utilizarea microorganismelor in productia materiala”. Cei mai multi specialisti in istoria factorilor de productie apreciaza ca, in ultimele secole, factorii de productie  au cunoscut mai multe ameliorari calitative cu caracter general si universal.

Prima revolutie industriala a inceput in ultima parte a secolului al XVIII – lea, apogeul ei fiind atins in anii 1870. Stiintele si ramurile de productie care au dat un impuls procesului revolutionar au fost: extractia carbunelui si energia creata pe baza lui; industria siderurgica si otelul ca produs principal al acesteia; industria textila cu toate schimbarile antrenate de ea; masina cu aburi si dezvoltarea puternica a transportului maritim, cu toate efectele in planul atragerii a noi tari in circuitul economic mondial. Se poate spune ca in plan socioeconomic si politic, finalitatea primei revolutii industriale a constat in crearea fundamentelor unui nou sistem economic – capitalismul clasic.

A doua revolutie industriala s-a declansat in ultima treime a secolului al XIX – lea, atunci cand ramurile vechi de productie au incetat de a mai fi poli de atractie ( factori de antrenare ) pentru celelalte sectoare de activitate. Stiintele si sectoarele definitorii celei de-a doua revolutii industriale a fost: marile cuceriri in stiintele fizice, indeosebi in mecanica, care au generat aparitia automobilului, cu tot ceea ce se numeste civilizatia automobilului; aviatia; intrarea petrolului in scena istoriei tehnologice; electricitatea si toate sectoarele dn amontele si avalul ei; sintezele chimice de mare rezonanta industriala etc. Finalitatea celei de-a doua revolutii industriale a fost formarea economiei mondiale, insotita insa si de marile convulsii planetare cunoscute, cu ale caror efecte se mai confrunta inca lumea contempora

A treia revolutie industriala a fost declansata in anii 1970, ea aflandu-se in plina desfasurare. Marii specialisti in domeniu, impreuna cu marele specialist englez in istoria tehnicii si stiintei, John Bernal, o numesc revolutie stiintifico – tehnica. Ramurile economice si stiintele care au intrat in avan – scena progresului contemporan al factorilor de productie sunt: electronica, telematica, robotica, biotehnologiile, industria nucleara. Finalitatea celei de-a treia revolutii industriale se asteapta a fi o noua societate si un nou sistem economic. 

 

Figuri:

Figura 4.1. Revolutiile industriale

 

Copyright © Maria-Magdalena Dorcioman - 2025