Revolutia industriala
este o legitate generala a dezvoltarii societatii
sub impulsul continuu al progresului calitativ al
factorilor de productie.
“In cele trei secole de la
declansarea primei revolutii industriale – remarca
Paul J. Flory – omenirea a elaborate
procesele tehnologice de prelucrare mecanica, apoi
pe cele de prelucrare chimica a resurselor naturale,
de utilizare a energiei termice, electrice, atomice
si nucleare, de prelucrare electronica si fotonica,
iar prezent a trecut la utilizarea microorganismelor
in productia materiala”.
Cei mai multi specialisti in istoria
factorilor de productie apreciaza ca, in ultimele
secole, factorii de productie au cunoscut mai multe
ameliorari calitative cu caracter general si
universal.
Prima revolutie industriala
a inceput in ultima parte a secolului al XVIII –
lea, apogeul ei fiind atins in anii 1870. Stiintele
si ramurile de productie care au dat un impuls
procesului revolutionar au fost: extractia
carbunelui si energia creata pe baza lui; industria
siderurgica si otelul ca produs principal al
acesteia; industria textila cu toate schimbarile
antrenate de ea; masina cu aburi si dezvoltarea
puternica a transportului maritim, cu toate efectele
in planul atragerii a noi tari in circuitul economic
mondial. Se poate spune ca in plan socioeconomic si
politic, finalitatea primei revolutii industriale a
constat in crearea fundamentelor unui nou sistem
economic – capitalismul clasic.
A doua revolutie industriala
s-a declansat in ultima treime a
secolului al XIX – lea, atunci cand ramurile vechi
de productie au incetat de a mai fi poli de atractie
( factori de antrenare ) pentru celelalte sectoare
de activitate. Stiintele si sectoarele definitorii
celei de-a doua revolutii industriale a fost: marile
cuceriri in stiintele fizice, indeosebi in mecanica,
care au generat aparitia automobilului, cu tot ceea
ce se numeste civilizatia automobilului; aviatia;
intrarea petrolului in scena istoriei tehnologice;
electricitatea si toate sectoarele dn amontele si
avalul ei; sintezele chimice de mare rezonanta
industriala etc. Finalitatea celei de-a doua
revolutii industriale a fost formarea economiei
mondiale, insotita insa si de marile convulsii
planetare cunoscute, cu ale caror efecte se mai
confrunta inca lumea contempora
A treia revolutie industriala
a fost declansata in anii 1970, ea aflandu-se in
plina desfasurare. Marii specialisti in domeniu,
impreuna cu marele specialist englez in istoria
tehnicii si stiintei, John Bernal, o numesc
revolutie stiintifico – tehnica. Ramurile economice
si stiintele care au intrat in avan – scena
progresului contemporan al factorilor de productie
sunt: electronica, telematica, robotica,
biotehnologiile, industria nucleara. Finalitatea
celei de-a treia revolutii industriale se asteapta a
fi o noua societate si un nou sistem economic.
|