2. 2. ISTORICUL BURSEI DE VALORI

            A) REPERE IN ISTORIA BURSEI

                        Bursa in Romania datează din decembrie 1882, când a inceput sa functioneze prin Inalt decret regal, având la baza legea asupra burselor, mijlocitorilor de schimb şi mijlocitorilor de mărfuri, votată in 1881.

                        Operaţiunile principale erau tranzacţiile cu efecte publice şi private, cu acţiunile diverselor societăţi agricole, industriale, comerciale, cu inscrisurile funciar urbane şi rurale şi cu toate documentele negociabile. Se vindeau metale, monede, se inchirau vase de transport, se faceau tranzacţii cu privire la comerţul maritim şi continental ( interior şi exterior), se incheiau asigurări.

                        Tranzacţiile se derulau “pe bani gheaţă” sau la termen, de către ‘mijlocitorii de schimb” – brokerii de astăzi. La sfarşitul zilei bursiere  se verificau rezultatele operaţiunilor, in prezenţa delegatului Camerei de Comerţ, care facea parte din comitetul bursei. Cursul tuturor valorilor mobiliare se stabilea ca medie, pe baza operaţiunilor zilei, fiind publicat in presă şi afişat.

                        In 1883 s-a produs primul crah al bursei, din cauza imposibilităţii lichidării poziţiilor pe luna noiembrie a anului respectiv.

                        In 1885 nu mai exista decât un singur mijlocitor de schimb, care indeplinea şi atribuţii de sindic al bursei. Acesta, pentru inregistrarea cursurilor, striga singur “dau !” şi “mi-am luat!”. Ca o consecinţă, cursurile erau cele de pe piaţa formată de bancheri.

                        Bursa a intrat intr-o perioadă nefavorabilă, când erau cotate doar titlurile aferente împrumuturilor ce fuseseră acordate României. Legea a fost modificată in anul 1886, principalul amendament reprezentându-l  garantarea operaţiunilor la termen cu un depozit de 15 % din  valoarea operaţiunii, precum şi posibilitatea renunţării la tranzacţie după incheierea sedinţei.

                        In 1893 s-a votat un nou proiect de lege, dar nici acesta nu a putut inviora piaţa, mai ales că anul 1900 şi inceputul secolului al XX-lea au debutat cu o puternica criza financiară.

                        Anul 1904 a adus o noua lege a burselor de comerţ. Potrivit acestei legi, s-au infinţat burse specializate.  

                        Dezvoltarea activităţii bursiere a fost puternică după anul 1906, anul Expoziţiei Naţionale.

                  Anul 1914  a marcat izbucnirea Primului Război Mondial şi scăderea considerabilă a preţurilor valorilor mobiliare  tranzacţionabile. Bursă a rămas deschisă, in ciuda fluctuaţiilor de preţ, până la data de 18 iulie 1914, dată după care cota oficială urma să se publice in Monitorul Oficial, pentru cursul de schimb, rata scontului şi cursul monedelor străine.

       B) BURSA IN PERIOADĂ INTERBELICĂ

                   In anul 1918 bursa a fost redeschisă. Au inceput să fie solicitate toate valorile mobiliare, iar interesul pentru investiţia in acţiuni a crescut enorm.

                   Cuvintele utilizate  la adresa verbală a ordinelor s-au scimbat din “dau” şi “iau” in “cumpăr” şi “vând”. Perioada 1919-1925 a reprezentat o “piaţă a taurului”, creşterea fiind determinată de acţiunile societăţilor de transport, ale celor bancare şi ale societăţilor de asigurare.

                   Evenimentele anului 1928 cu efecte asupra activităţii bursiere-au fost stabilizarea leului şi împrumutul extern; anul 1928 a fost marcat de un aflux de cumpărători la bursă, rădicând cota acţiunilor şi a efectelor. Solicitările bursiere deveniseră atât de mari incât sindicul a stabilit ca « strigările » sa dureze câte două minute pentru fiecare hârtie de valoare in parte. Vestea amânării stabilizării mult aşteptate până in februarie 1929 a calmat activitatea bursieră.

                   Legea burselor s-a modificat din nou, fiind ratificată prin Decretul regal nr 178 din 13 august 1929.

                   In vara anului 1929 s-a produs o scădere drastică a preţurilor la cereale, scădere a cărei amplitudine  a atins 50% in perioadă martie-decembrie.  Crahul bursei din New York, care a avut loc in octombrie 1929, a marcat totodată inceputul recesiunii, precum şi declinul in care erau antrenate majoritatea burselor de valori din Europa, ceea ce a generat panică in ţara noastră.

                   Anul 1931 a consemnat in istoria economiei agravarea crizei mondiale, fapt ce impune, in ţara noastră, ca şi in alte ţări, o puternică intervenţie a statului, precum şi o tendinţa de centralizare a economiei.

                   Cea mai dificilă restricţie a anului 1932, referitoare la importuri şi exporturi, a concentrat schimburile decontate in valute in aria administrată de  Banca Naţională, in comparaţie cu măsurile adoptate de aproape toată celelalte state, România a fost nevoită să îşi reglementeze schimburile de mărfuri cu străinătatea, precum şi schimburile de devize.

                   Anul 1933 a fost unul plin de emoţii pentru bursă. La inceput, activitatea instituţiei s-a menţinut la un nivel scăzut, cotaţiile fiind totuşi incadrate in intervalul unor parametri normali.Legea pentru comerţul cu devize,  elaborată in 1932, investea Consiliul de Miniştri cu putere de reglementare a acestui act de comerţ.

                    Bursa de valori poate fi  considerată fără indoială inima organismului economic şi  financiar  al unei ţări . Lipsită de un sediu al ei, in care să fie îndeplinite cerinţele legate de un echipament modern, şi   de sprijinul atât de necesar al statului, Bursa  a inregistrat un regres   de 10 ani  până la sfârşitul   Celui De-al Doilea Razboi Mondial, in ciuda   faptului că   volumul tranzacţiilor a inregistrat niveluri foarte mari in    câteva şedinţe bursiere.

                  Sfârşitul  celui De-al Doilea Război Mondial a insemnat  totodată şi sfârşitul   pieţei de capital româneşti şi al   bursei de valori. Lovitura  de graţie dată  acestui sector atât de dinamic a venit prin intermediul naţionalizării, care s-a produs in luna iunie a anului 1948, ca urmare a instaurării proprietăţii de stat, produsele spcifice bursei (acţiunile, obligaţiunile corporative, titlurile de stat cu echivalent  lei-aur) au dispărut. Dispariţia lor a insemnat din nefericire, şi dispariţia bursei de valori.

                  Bursa de valori este  forma de piaţă ce se apropie cel mai mult de modelul pieţei cu concurenţă perfectă. Bursa de valori asigură : transformarea rapidă a capitalului real în capital bănesc şi invers, mobilizarea rapidă a unor importante disponibilităţi băneşti, transferarea capitalurilor individuale de la o firmă la alta şi dintr-o ţară în alta, favorizarea procesului de concentrare a puterii economice (prin deţinerea pachetului acţiunilor de control), favorizează intrarea liberă a capitalurilor pe piaţă, oferă informaţii privind starea economiei, fiind un baromentru extrem de sensibil al acesteia.

   ÎN ACELAŞI CAPITOL :

2. 1. DEZVOLTAREA PIEŢEI DE CAPITAL ÎN ROMÂNIA

2. 2. ISTORICUL BURSEI DE VALORI

2. 3. ACTIVITATEA PREZENTĂ A BURSEI DE VALORI BUCUREŞTI

2. 4. ORGANIZAREA BURSEI DE VALORI BUCUREŞTI

2. 5. APLICAŢII