Nr. 24416/23.01.2025
Prezentul regulament definește cadrul specific de organizare și desfășurare a Olimpiadei naționale de dezbateri pentru juniori numite în continuare Olimpiada și este elaborat în conformitate cu prevederile Metodologiei-cadru de organizare și desfășurare a competițiilor școlare, aprobate prin ordinul de ministru nr. 3035/2012, cu modificările și completările ulterioare, numite în continuare Metodologie-cadru.
Organizarea și desfășurarea Olimpiadei se vor face în conformitate cu prevederile
Metodologiei-cadru, precum și ale prezentului regulament.
Olimpiada este o competiție națională transdisciplinară care promovează valorile culturale și etice fundamentale, spiritul de fairplay, competitivitatea și comunicarea interpersonală și contribuie la formarea, dezvoltarea și exersarea prin dezbateri a competențelor de gândire critică și de comunicare rațională în spațiul public, precum și la formarea și dezvoltarea atitudinilor social-civice democratice, necesare tinerei generații pentru participarea activă la viața socială.
Olimpiada se adresează elevilor din clasele a VII-a și a VIII-a din învățământul gimnazial, public și particular din România, dornici să își valorifice competențele de comunicare în cadrul dezbaterilor.
Unitățile de învățământ se pot înscrie în competiție cu echipe compuse din câte trei elevi din clasele a VII-a și/sau a VIII-a.
Olimpiada are drept scop cultivarea unei atitudini critice, bazate pe rațiune, în rândurile elevilor și conștientizarea valorilor cetățeniei active și democratice, prin înțelegerea informată a realităților sociale, susținerea dialogului interetnic și a nondiscriminării, dezbaterea argumentată și exersarea atitudinii tolerante și deschise față de diferențele
sociale, etnice, economice etc., care pot constitui bariere în comunicare.
Obiectivele Olimpiadei sunt:
Dezvoltarea la elevi a capacității de documentare, de argumentare și de utilizare a dovezilor în elaborarea unui discurs argumentativ, a gândirii critice și raționale, a fairplayului în rundele de dezbateri, în comunicarea școlară și în societate;
Cunoașterea valorilor democratice, exersarea de către elevi a practicilor democratice de bază, în vederea asumării rolului și statutului de cetățean activ;
Dezvoltarea la elevi a competențelor și a atitudinilor solicitate de exercitarea cetățeniei într-o societate democratică (responsabilitate și implicare socială, comunicare, spirit civic critic și constructiv, toleranță, nondiscriminare etc.);
Dezvoltarea capacității de a face deosebirea, în raport cu un anumit context, între
„practici democratice” și „practici nedemocratice”, identificând exemplele de bune practici din diverse domenii.
Principiile generale ale dezbaterilor sunt reflectate în:
respectul față de coechipieri și față de echipele concurente;
manifestarea unui comportament civilizat, atât din punctul de vedere al competențelor de comunicare verbală, nonverbală și paraverbală, cât și din perspectiva ținutei vestimentare;
responsabilitatea de a cerceta în amănunt tema dezbaterii, pentru a descoperi informații relevante despre subiect și argumente valide;
documentarea atentă în colectarea de dovezi și utilizarea corectă a acestora;
folosirea într-o manieră corectă și cu bună-credință a faptelor și opiniilor menționate de alții, fără a distorsiona cu bună știință informația.
Dezbaterile din cadrul Olimpiadei se desfășoară conform formatului World Schools adaptat, fiind un tip de dezbatere academică (numită și educațională sau formală) în care se abordează o temă din două perspective diametral opuse. Tema dezbaterii reprezintă în primul rând un pretext pentru exersarea abilităților de comunicare în spațiul public, de gândire critică și de argumentare logică.
La o dezbatere participă două echipe alcătuite din câte trei membri, dintre care una trebuie să susțină și cealaltă trebuie să nege/combată tema pusă în discuție (moţiunea). Aceste două echipe sunt denumite „echipa afirmatoare” sau „Guvern”, respectiv „echipa negatoare” sau „Opoziţie”. Abordarea de tip pro/contra dezvoltă participanților capacitatea de analiză a problemelor controversate și ajută la obținerea unor imagini nedistorsionate de prejudecăți. Echipele au posibilitatea de a interacționa prin schimburi de întrebări sau prin intervenții punctuale.
Formatul dezbaterii și rolurile vorbitorilor, timpul alocat fiecărei secțiuni și regulile care se aplică sunt prezentate în Anexa 1 la prezentul regulament.
Olimpiada are următoarele etape:
etapa pe școală;
etapa județeană/a sectoarelor municipiului București;
etapa națională.
Responsabilitatea organizării și desfășurării Olimpiadei revine, în funcție de etapă, unităților de învățământ preuniversitar, inspectoratelor școlare județene/Inspectoratului Școlar al Municipiului București prin comisia județeană/a municipiului București de organizare și evaluare, Direcției Generale din Ministerul Educației și Cercetării, care coordonează învățământul preuniversitar.
Ministerul Educației și Cercetării, prin inspectoratele școlare județene/Inspectoratul Școlar al Municipiului București, lansează și promovează competiția în unitățile de învățământ preuniversitar, anunță temele de dezbateri (moțiunile) pentru ediția din anul respectiv a Olimpiadei și poate transmite precizări metodologice și detalii tehnice privind rolurile vorbitorilor, gestiunea rundelor, alegerea arbitrilor etc.
Temele de dezbateri (moțiunile) se stabilesc de către comisia de selecție și validare a moțiunilor.
Membrii comisiei de selecție și validare a moțiunilor sunt profesori care au avut calitatea de membri ai comisiei centrale la competiții de profil din listele competițiilor școlare aprobate prin ordinul ministrului.
Se vor stabili patru moțiuni: două moțiuni pentru etapa județeană și două pentru etapa națională.
Formularul-tip de înscriere este conceput de către inspectorul școlar desemnat de către conducerea inspectoratului școlar județean/Inspectoratului Școlar al Municipiului București în vederea organizării etapei județene/a sectoarelor municipiului București și este transmis unităților de învățământ odată cu informații privind înscrierea în competiție. În formularul- tip vor fi menționate: componența nominală a echipelor înscrise în competiție, numele și prenumele profesorului coordonator, datele de contact ale acestora (telefon și e-mail), numele arbitrilor/profesori-evaluatori și arbitrilor începători.
Înscrierea în competiție se face prin completarea și transmiterea la inspectoratul școlar județean/Inspectoratul Școlar al Municipiului București a formularului-tip de înscriere, de către unitățile de învățământ, până la termenul-limită
prevăzut pentru înscrierea în competiție, cu maximum două săptămâni înainte de începerea etapei județene a competiției. Formularul-tip de înscriere, semnat și ștampilat de către directorul unității de învățământ, va fi transmis atât în format digital, cât și letric.
Modificarea componenței echipelor transmise către inspectoratul școlar județean
/Inspectoratul Școlar al Municipiului București prin fișa de înscriere se poate face printr-o decizie asumată prin semnătură de către directorul unității de învățământ și de către profesorul coordonator.
Poate fi profesor coordonator orice cadru didactic care face dovada (anexată la formularul-tip trimis de către unitatea de învățământ) că îndeplinește una dintre următoarele condiții:
a coordonat elevi la cel puțin una dintre edițiile anterioare ale Olimpiadei naționale de argumentare, dezbatere și gândire critică „Tinerii dezbat” sau Olimpiada de dezbateri pentru juniori;
a participat, în calitate de profesor-evaluator la cel puțin una dintre edițiile anterioare ale Olimpiadei naționale de argumentare, dezbatere și gândire critică „Tinerii dezbat”, respectiv la Olimpiada de dezbateri pentru juniori și/sau la competiții de dezbateri academice în ultimii cinci ani;
până la data desfășurării etapei județene, a participat la un curs/seminar de formare în domeniul dezbaterilor, organizat la nivel județean sau național, în ultimii cinci ani.
Inspectoratul școlar județean/al Municipiului București centralizează și transmite consilierului/inspectorului general din Ministerul Educației și Cercetării care coordonează competiția, situația privind numărul de unități școlare înscrise în competiție.
Etapa pe școală se organizează de către unitatea de învățământ în vederea selecției
elevilor pentru etapa județeană.
Pentru etapa pe școală, fiecare profesor coordonator poate pregăti mai multe echipe. Echipele pot fi alcătuite din elevi din aceeași clasă sau din clase diferite.
Echipa/echipele care va/vor participa la etapa județeană a competiției va fi alcătuită/vor fi alcătuite din elevii echipelor care obțin locul I și locul II la această etapă, cu condiția să fie coordonate de către doi profesori diferiți.
În conformitate cu prevederile Metodologiei-cadru, în cazul în care, în anumite școli, numărul de elevi care pot participa este mic, inspectoratele școlare pot decide să nu organizeze etapa pe școală, organizând direct etapa județeană/a sectoarelor municipiului București.
ETAPA JUDEȚEANĂ/A SECTOARELOR MUNICIPIULUI BUCUREȘTI
La această etapă, o unitate de învățământ poate fi reprezentată de maximum două echipe.
Comisia județeană/a Municipiului București de organizare și evaluare este numită prin decizie a inspectorului școlar general și are următoarea componență:
președinte: inspectorul școlar general/general adjunct;
președinte executiv: inspectorul școlar pentru proiecte educaționale/inspectorul școlar pentru discipline socio-umane/inspector școlar pentru limba și literatura română;1 vicepreședinte (director de turneu): profesor cu rezultate recunoscute în domeniul dezbaterilor academice, selectat din rândul profesorilor coordonatori care şi-au dovedit abilitățile de arbitraj în competiții de dezbateri sau în cadrul unui curs/seminar de formare organizat la nivel județean sau național;
secretar tab-master: expert/informatician/profesor care are competențe de utilizare a software-ului de tabulare pentru competițiile de dezbateri;
secretar: profesor ce deține competențe de operare pe calculator;
arbitri/ profesori-evaluatori: profesori coordonatori care au participat la un curs/seminar de formare în domeniu, cu dovadă certificat/ diplomă sau profesori a căror competență profesională în domeniul dezbaterilor este recunoscută în ultimii cinci ani prin participare la cel puțin o competiție de profil;
membri: inspectori/profesori;
arbitri începători. Arbitrul începător (shadow) este orice profesor din învățământul preuniversitar care nu a mai arbitrat într-o competiție de dezbateri, cu sau fără seminare/cursuri de formare în domeniu. Arbitrul începător nu este coordonator al unei echipe care se află în competiție.
Fiecare persoană din componența comisiei va primi, din partea organizatorilor, adeverință care să ateste rolul deținut în comisie. Profesorii coordonatori ai echipelor participante vor primi, din partea organizatorilor, adeverință care atestă acest rol.
Numărul de arbitri este stabilit în funcție de numărul de echipe participante la etapa județeană.
Un profesor coordonator nu poate arbitra meciurile propriei echipe și nici pe cele ale unei alte echipe din aceeași unitate de învățământ.
În funcție de numărul de echipe înscrise la etapa județeană, inspectoratul școlar va organiza următoarele runde ale competiției:
Pentru 2 echipe: 2 runde preliminare și finala mare;
Pentru 3 echipe: 3 runde preliminare și finala mare;
Pentru 4-7 echipe: 3 runde preliminare și finale (finala mică şi finala mare);
Pentru 8-15 echipe: 3 runde preliminare, semifinale și finale (finala mică și finala mare);
Pentru 16-31 echipe: 3 runde preliminare, sferturi de finală, semifinale, finale (finala mică și finala mare);
Peste 32 de echipe: 4 runde preliminare, optimi de finală, sferturi de finală, semifinale, finale (finala mică și finala mare).
Ordinea intrării în competiție a echipelor și rolul acestora ca afirmatori/ negatori sunt stabilite în ședința tehnică a comisiei județene/a Municipiului București de organizare și evaluare, conform unui grafic de desfășurare a etapei județene. Comisiile județene stabilesc zilele, orele și locurile pentru desfășurarea meciurilor, în funcție de condițiile specifice fiecărui județ.
După finalizarea etapei județene, secretarul tab-master va înmâna clasamentul pe echipe și individual către președintele executiv al comisiei.
Președintele executiv al comisiei transmite la Ministerul Educației și Cercetării, pe adresa comunicată de către consilierul/inspectorul general care coordonează competiția, rezultatele de la etapa județeană, pe echipe și individual, în vederea stabilirii elevilor care vor participa la etapa națională a competiției.
Rezultatele vor fi asumate prin ștampilă și semnătură de către inspectorul școlar general, respectiv prin semnătură de către inspectorul școlar desemnat în vederea organizării olimpiadei la nivel județean.
CALIFICAREA LA ETAPA NAȚIONALĂ
Pentru etapa națională a competiției, se califică echipa de pe locul I la etapa județeană.
În cazul în care la etapa județeană/a sectoarelor municipiului București, este înscrisă o singură echipă, aceasta se califică de drept la etapa națională.
În cazul în care există județe care nu au organizat etapa județeană și/sau care nu au echipă calificată la etapa națională, locurile lor vor fi redistribuite de către Ministerul Educației și Cercetării spre alte județe în funcție de numărul echipelor participante la etapa județeană în ordine descrescătoare a numărului acestora. Fiecare județ are posibilitatea de a solicita un loc suplimentar doar pentru echipa care a pierdut finala, clasându-se pe locul doi.
Municipiul București va fi reprezentat de câte o echipă pentru fiecare sector. În cazul excepțional al neprezentării unei echipe/sector, locul va fi redistribuit echipei cu cel mai mare punctaj dintre echipele care au pierdut în finală într-unul dintre celelalte sectoare.
În caz excepțional, cu dovezi justificative, un singur elev din echipa calificată la etapa națională poate fi înlocuit cu un alt elev din echipele participante la etapa județeană, în ordinea ierarhică a punctajelor obținute de vorbitorii care au participat în etapele eliminatorii ale turneului județean. În situații de punctaje egale criteriile de departajare sunt:
Număr de victorii;
Număr de voturi (ballots).
Echipa calificată pentru etapa națională va fi pregătită, până la desfășurarea acesteia, de către profesorul coordonator al elevilor. Doar în situația în care echipa
reprezentantă a județului la faza națională, cuprinde elevi din două unități de învățământ diferite, din cauza înlocuirii unuia dintre elevii câștigători ai finalei, această echipă reprezentativă va fi coordonată de către o echipă care să îi cuprindă pe cei doi profesori coordonatori ai elevilor participanți.
ETAPA NAȚIONALĂ
Comisia județeană de organizare a etapei naționale a Olimpiadei se constituie la nivelul județului/municipiului București desemnat gazdă a etapei naționale, prin decizie a inspectorului școlar general. Această decizie este transmisă, spre informare, la Ministerul Educației și Cercetării consilierului/inspectorului general care coordonează competiția la nivel național. Această comisie are următoarea componență:
președinte: inspectorul școlar general județean/ al municipiului București, în funcție de locul în care se desfășoară etapa națională;
vicepreședinte: inspectorul școlar pentru proiecte educaționale/inspectorul școlar pentru discipline socio-umane/inspector școlar pentru limba și literatura română din județul organizator; secretari: informaticieni/inspectori școlari de specialitate/profesori din învățământul preuniversitar care dețin competențe de operare pe calculator;
membri: inspectori școlari, directori ai unităților de învățământ implicate în organizarea olimpiadei, cadre didactice.
Atribuțiile comisiei județene/ a Municipiului București de organizare a etapei naționale
sunt:
realizarea bazei de date cu privire la participanții calificați pentru etapa națională a olimpiadei, atât în format letric, cât și în format digital;
asigurarea logisticii necesare desfășurării competiției;
asigurarea condițiilor de masă și cazare pentru participanții la etapa națională (elevi, profesori însoțitori, membri ai comisiei centrale), în limita bugetului aprobat;
eliberarea de adeverințe care să ateste calitatea de profesor însoțitor al lotului județului/ sectorului Municipiului București;
la solicitarea comisiei centrale, poate susține procesul de realizare și completare a diplomelor pentru participanții si premianții olimpiadei.
Comisia centrală a Olimpiadei, propusă de către consilierul/inspectorul general din Ministerul Educației și Cercetării, care coordonează competiția la nivel național, este aprobată de către secretarul de stat pentru învățământ preuniversitar. Având în vedere specificitatea acestei competiții, componenții comisiei centrale a Olimpiadei sunt selectați din baza de date a profesorilor coordonatori ai echipajelor participante la etapa județeană/a municipiului București, la propunerea inspectoratelor școlare, respectiv dintre profesorii a căror competență profesională în domeniul dezbaterilor este recunoscută în ultimii cinci ani prin participare la cel puțin o competiție de profil, dintre evaluatorii specialişti în domeniu, a căror competenţă profesională şi ţinută morală sunt recunoscute, precum şi dintre studenţii,
foştii elevi olimpici cu rezultate deosebite la competiţiile internaţionale în domeniu.
Această comisie are următoarea componență:
președinte: un cadru didactic universitar/preuniversitar de prestigiu, cu recunoaștere în domeniu, o personalitate cu rezultate recunoscute în domeniul dezbaterilor academice;
președinte executiv: consilierul/inspectorul general din Ministerul Educației și Cercetării, care coordonează competiția la nivel național sau un inspector școlar sau un cadru didactic de specialitate, având rezultate deosebite în activitatea profesională;
vicepreședinte - profesor cu rezultate recunoscute în domeniul dezbaterilor academice;
secretar științific/director de turneu: profesori cu rezultate recunoscute în domeniul dezbaterilor academice;
secretar tab-master: expert/informatician/profesor care are competențe de utilizare a software-ului de tabulare pentru competițiile de dezbateri;
secretar: profesor ce deține competențe de operare pe calculator;
membri-profesori evaluatori/arbitri: profesori coordonatori ai echipajelor participante la etapa județeană/a Municipiului București, care fac dovada prin certificat sau diplomă că au parcurs un curs de formare în domeniu, respectiv profesori a căror competență profesională în domeniul dezbaterilor este recunoscută în ultimii cinci ani prin participare la cel puțin o competiție de profil, evaluatori specialişti în domeniu, a căror competenţă profesională şi ţinută morală sunt recunoscute, precum şi studenţi, foşti elevi olimpici cu rezultate deosebite la competiţiile internaţionale în domeniu.
Numărul de persoane care arbitrează un meci trebuie să fie impar (3, 5, 7, 9,11 arbitri). Numărul de membri-arbitri este stabilit în funcție de numărul de echipe participante la etapa națională și de numărul maxim de meciuri simultane din rundele preliminare.
Un profesor coordonator nu poate arbitra meciurile echipelor din județul său.
Coordonarea tehnică a etapei naționale (selecția echipelor de arbitri, desfășurarea meciurilor, întocmirea clasamentelor etc.) este asigurată de către comisia Centrală a Olimpiadei.
Etapa națională a Olimpiadei este finanțată din bugetul Ministerului Educației și Cercetării, în conformitate cu normele legale în vigoare. Partenerii instituționali ai inspectoratului școlar care găzduiește etapa națională pot acorda sprijin financiar pentru organizarea etapei naționale.
Organizarea și desfășurarea rundelor de dezbateri la etapa județeană și națională se vor face conform prevederilor din Anexa 2 la prezentul regulament. Aceeași anexă conține și regulile ce se vor aplica la aceleași etape, în situațiile în care există un număr impar de echipe.
Dat fiind specificul competiției, evaluarea prestației elevilor participanți la dezbaterile din cadrul Olimpiadei se face de către profesori ce îndeplinesc rolul de arbitri. În Anexa 3 sunt prezentate mecanisme de asigurare a echității și a imparțialității în arbitraj/evaluare, precum și rolul arbitrilor.
Dat fiind specificul competiției, nu se admite contestarea deciziilor profesorilor evaluatori/arbitri la niciunul dintre meciuri, indiferent de etapa olimpiadei.
Olimpiada este o competiție ce evaluează atât activitatea la nivel de echipă, evidențiată în timpul meciurilor, dar și ca rezultat al perioadei de pregătire, cât și la nivel individual, prin modul de pregătire a cazurilor și a intervențiilor, precum și prin livrarea discursurilor din timpul dezbaterii.
În cadrul Olimpiadei se acordă două categorii de premii:
premii pe echipe (secțiunea echipe);
premii pentru cei mai buni vorbitori (secțiunea individual).
Evaluarea dezbaterilor se face prin punctaje de la 60 la 80, acordate pentru fiecare vorbitor, pe baza criteriilor detaliate în Anexa 3 din prezentul regulament.
La toate etapele Olimpiadei, ierarhia echipelor și a concurenților, în vederea premierii, se stabilește în ordinea descrescătoare a punctajelor finale obținute, în funcție de secțiune, de către fiecare echipă, respectiv concurent.
La etapa județeană/a sectoarelor municipiului București, acordarea premiilor și a mențiunilor se va realiza în conformitate cu prevederile art. 46 din Metodologia- cadru, ținându-se cont de numărul de participanți.
La etapa națională, premiile și mențiunile se acordă de Ministerul Educației și Cercetării, potrivit legislației în vigoare. Distincțiile se acordă după cum urmează:
Punctajul individual al fiecărui vorbitor/ participant reprezintă media aritmetică, fără rotunjire, a punctajelor obținute în fiecare rundă preliminară. Premiile se acordă în ordinea descrescătoare a punctajelor individuale obținute de fiecare participant/ vorbitor, în rundele preliminare, după cum urmează:
descrescătoare, în rundele preliminare.
În caz de egalitate între punctajele a doi vorbitori, se aplică următoarele criterii de departajare:
numărul de victorii obținute de echipa din care face parte vorbitorul;
numărul de voturi obținute de echipa din care face parte vorbitorul;
numărul total de puncte obținute de echipa din care face parte vorbitorul;
punctajul mediu după eliminarea punctajelor marginale (cel mai mare și cel mai mic punctaj obținut de vorbitor în competiție).
Premiile pentru secțiunea echipe se acordă după cum urmează:
Echipa care a jucat în semifinală și are un număr mai mic de voturi sau punctaj în semifinale mai mic decât ocupanta locului III.
Echipele care au jucat în sferturi și au pierdut, în ordinea descrescătoare a punctajelor.
Echipele care au jucat în optimi și au pierdut, în ordinea descrescătoare a punctajelor, cu respectarea prevederilor Metodologiei-cadru.
În caz de egalitate între punctajele a două echipe, se aplică următoarele criterii de departajare:
Numărul de voturi obținute de fiecare echipă;
Numărul total de puncte al echipei pe durata întregului turneu;
Punctajul mediu după eliminarea punctajelor marginale (cel mai mare și cel mai mic punctaj obținut de echipă în competiție).
Independent sau împreună cu premiile și mențiunile acordate de Ministerul Educației și Cercetării, la ambele secțiuni se pot acorda premii speciale, într-un număr cel mult egal cu acela al mențiunilor.
În vederea acordării premiilor speciale, comisia centrală va stabili criteriile de atribuire, pe care le va face publice înainte de începerea meciurilor de dezbateri.
Toate deciziile comisiei centrale, referitoare la premiere, se consemnează în procesul- verbal al organizării și desfășurării Olimpiadei.
În acord cu prevederile art. 7 din Metodologia-cadru, setul al II-lea din Ghidul profesorului pentru disciplina opțională „Dezbatere, oratorie și retorică”, disponibil pe site-ul Ministerului Educației și Cercetării, este materialul-resursă util pentru pregătirea echipelor.
Inspectoratele școlare județene/al Municipiului București și Casele Corpului Didactic pot organiza cursuri/seminare de formare pentru profesorii coordonatori sau pentru profesorii evaluatori/arbitri.
Partenerii instituționali ai inspectoratelor școlare pot acorda sprijin financiar pentru organizarea etapei județene și pentru activitățile de formare a profesorilor coordonatori sau pentru profesorii evaluatori/arbitri. Prezența profesorilor coordonatori sau a profesorilor evaluatori/arbitri înscriși să participe la aceste cursuri/seminare de formare este obligatorie.
La toate etapele Olimpiadei, elevii participanți la dezbateri vor avea asupra lor carnetul de elev cu fotografie, vizat pe anul școlar în curs sau actul de identitate, ca document necesar pentru verificarea identității concurenților.
Meciurile din fazele eliminatorii din cadrul etapelor Olimpiadei se pot desfășura cu public.
Utilizarea telefoanelor mobile de către concurenți în timpul dezbaterilor este permisă doar în vederea cronometrării secvențelor acestora.
Programul desfășurării etapei naționale a Olimpiadei va fi propus de către inspectoratul școlar-gazdă și avizat de către consilierul/inspectorul general din Ministerul Educației și Cercetării, care coordonează competiția.
Numărul profesorilor însoțitori ai lotului reprezentativ al fiecărui județ/ai lotului municipiului București va fi calculat astfel încât să fie respectată norma legală în vigoare: de un profesor pentru zece elevi.
Cheltuielile aferente participării elevilor, a profesorilor însoțitori și a profesorilor desemnați ca membri ai comisiei centrale a Olimpiadei vor fi acoperite în conformitate cu legislația în vigoare.
După stabilirea elevilor care participă la etapa națională, fiecare inspector județean responsabil de această olimpiadă organizează, la nivelul inspectoratului școlar, o întâlnire cu
elevii respectivi, cu profesorul însoțitor și cu părinții/reprezentanții legali ai elevilor minori, în vederea instruirii acestora pentru participarea la etapa națională. La finalul instruirii, elevul și un părinte/tutore legal instituit al elevului minor vor semna o declarație prin care să confirme că li s-au adus la cunoștință normele de conduită și consecințele nerespectării acestora.
Profesorul delegat pentru a însoți lotul județului/lotul municipiului București la etapa națională răspunde în privința supravegherii elevilor pe toată perioada deplasării şi în timpul desfășurării competiției.
În cazul în care familia unui elev dorește să îl însoțească la etapa națională, inspectorul școlar ce realizează instruirea solicită părinților o declarație pe propria răspundere, prin care iau cunoștință de programul Olimpiadei și își asumă respectarea acestuia, precum și supravegherea elevului.
Toți elevii participanți la etapa națională vor primi câte o diplomă de participare, concepută și realizată de inspectoratul școlar gazdă.
Profesorii însoțitori ai elevilor la etapa națională vor primi câte o adeverință de participare, eliberată de inspectoratul școlar gazdă.
Profesorii care fac parte din comisia centrală vor primi câte o adeverință din partea inspectoratului școlar gazdă, prin care se atestă participarea lor la Olimpiadă și rolul îndeplinit.
Anexele 1, 2 și 3 constituie parte integrantă a prezentului Regulament.
Anexa 1 – FORMATUL DEZBATERII ȘI ROLURILE VORBITORILOR ÎN CADRUL ECHIPELOR
La fiecare dezbatere participă două echipe, compuse din câte trei membri. Cele două echipe sunt considerate „echipa afirmatoare” sau „Guvern”, respectiv „echipa negatoare” sau „Opoziţie”. Ambele echipe dezbat o moțiune: echipa Guvernului susține moțiunea, iar echipa Opoziției se opune acesteia.
Fiecare dintre cei trei membri ai unei echipe susține câte un discurs constructiv de patru minute, în ordine alternativă (Guvern, apoi Opoziție), începând cu primul vorbitor al echipei Guvernului.
Ordinea vorbitorilor este următoarea:
Guvern 1 (G1),
Opoziție 1 (O1),
Guvern 2 (G2),
Opoziție 2 (O2),
Guvern 3 (G3),
Opoziție 3 (O3)
Discursurile vorbitorilor 1 și 2 sunt discursuri cu rol constructiv. Discursurile vorbitorilor 3 sunt discursuri sumative/concluzive, de aceea vorbitorii nu mai primesc intervenții.
Rolurile discursului sumativ sunt următoarele:
de a prezenta o perspectivă holistică a dezbaterii;
de a compara și de a analiza ambele cazuri argumentative;
de a explica de ce vorbitorii cred că echipa lor a câștigat.
Discursurile sumative nu aduc material nou și se punctează în conformitate cu cele trei categorii- Conținut, Stil, Strategie.
Între fiecare discurs există un timp de pregătire de un minut
Discurs (Constructiv – C; Sumativ - S; Intervenție - POI) Minut de pregătire MP | C | MP | POI | C | MP | POI | C | MP | POI | C | MP | POI | S | S |
Vorbitor/Echipa | G1 | O | O1 | G | G2 | O | O2 | G | O | G | ||||
Timp | 4 | 1 | 1 | 4 | 1 | 1 | 4 | 1 | 1 | 4 | 1 | 1 | 4 | 4 |
După fiecare discurs constructiv, membrii echipei oponente pot adresa intervenții, în intervalul de un minut. Acest minut este alocat suplimentar și nu se suprapune peste minutul de pregătire.
Vorbitorul este obligat să accepte aceste intervenții. Intervențiile pot fi adresate de către oricare membru al echipei oponente indiferent de rolul său (vorbitor 1, 2 sau 3).
Termenul moțiune în dezbaterile academice se referă la o temă de interes general sau specifică unei comunități, ce este supusă discuției critice. O moțiune poate aborda teme generale (ex.: schimbările climatice) sau teme specifice (ex: obligativitatea purtării uniformei în școli).
O moțiune este formulată din perspectiva echipei propunătoare, Guvernul, folosind sintagma „Acest Parlament” (ex.: Acest Parlament ar interzice utilizarea telefoanelor mobile în incinta unităților școlare).
Moțiunile au diferite forme, dar pot fi clasificate în moțiuni factuale/de implementare (ex. Acest Parlament ar interzice utilizarea telefoanelor mobile în incinta unităților școlare), respectiv moțiuni de valori sau principii (ex. Acest Parlament crede că dezbaterile sunt cel mai util sport al minții). În funcție de tipul moțiunii, abordarea implică anumite cerințe și obligații (ex. plan de implementare).
Definirea moțiunii implică înțelegerea esenței dezbaterii. Să definești moțiunea/tema este sinonim cu a răspunde la întrebarea: „Ce îmi cere această moțiune/temă să dezbat?“.
În acest format de dezbateri, nu este importantă definirea individuală a termenilor din moțiune, ci înțelegerea temei în întregime. De exemplu, în cazul temei „Inteligența artificială ar trebui interzisă”, echipa Guvernului ar putea defini „inteligența artificială” și nu individual termenii „inteligență” și respectiv „artificial/ă”. Definirea termenilor cade în sarcina echipei afirmatoare, Guvernul.
Presupunând că definițiile Guvernului sunt satisfăcătoare, primul vorbitor al echipei Opoziției nu va ataca definițiile şi va trece imediat la contra-argumentarea cazului afirmator. Acceptarea definițiilor nu trebuie enunțată.
Dacă definițiile Guvernului nu sunt viabile, există câteva opțiuni:
Acceptă şi dezbate
Combate
Extinde
Chiar dacă! (Este numit şi cazul „ai greșit, şi chiar dacă ai avea puțină dreptate, tot ai greșit”).
Dezbaterea începe cu un vorbitor care prezintă exclusiv argumente constructive noi şi se termină cu un vorbitor care se referă doar la ceea ce s-a spus deja în dezbatere. Cu alte
cuvinte, la primul vorbitor al Guvernului nu există contra-argumentare.
Rolurile echipelor:
Echipa Afirmatoare/Guvernul:
Guvernul aduce cele mai multe argumente constructive în dezbatere. Acesta are datoria să interpreteze moțiunea într-un mod rezonabil care să nu fie bazat pe truisme sau tautologic. Guvernul nu are datoria să-și demonstreze poziția astfel încât să nu fie urmă de dubiu în legătură cu aceasta, ci doar să arate că se aplică într-o majoritate semnificativă a cazurilor.
Echipa Negatoare/Opoziția:
Negatorii au datoria să demonstreze că moțiunea nu se aplică cel puțin într-o minoritate semnificativă a cazurilor. Negatorii au opțiunea de a avea un caz constructiv propriu care să vină în contradicție cu cazul Guvernului sau să își structureze cazul strict pe baza contra- argumentării cazului Guvernului. În ambele situații aceștia trebuie să creeze propria structură logică şi diviziunea argumentelor.
G1 4 minute | O1 4minute | G2 4 minute | O2 4 minute | G3 4 minute | O3 4 minute |
Definiții | Diviziunea cazului | Resusținere | Contraargument are | Contraargument are | Contraargument are |
Diviziunea cazului | Contraargum entare | Contraargument are | Resusținere | Resusținere | Resusținere |
Argumentare | Argumentare | Argumentare | Argumentare | Analiza și sinteza dezbaterii | Analiza și sinteza dezbaterii |
Concluzii | Concluzii | Concluzii | Concluzii |
Intervențiile reprezintă afirmații sau întrebări adresate specific la ceea ce tocmai s-a prezentat.
Intervalul alocat intervențiilor oferă vorbitorilor următoarele posibilități:
de a clarifica anumite aspecte ale cazului adversarului.
de a expune punctele slabe în cazul adversarului.
de a permite reconstrucția propriului caz.
Timpul dedicat intervențiilor și răspunsurilor la intervenții este:
Între discursurile vorbitorilor 1 Guvern și Opoziție 1, cu intervenție adresată de echipa Opoziției și răspuns din partea echipei Guvernului: 1 minut.
Între discursurile vorbitorilor Opoziție 1 și Guvern 2, cu intervenție adresată de echipa Guvernului și răspuns din partea echipei Opoziției: 1 minut.
Între discursurile vorbitorilor Guvern 2 și Opoziție 2, cu intervenție adresată de echipa Opoziției și răspuns din partea echipe Guvernului: 1 minut.
Între discursurile vorbitorilor Opoziție 2 și Guvern 3, cu intervenție adresată de echipa Guvernului și răspuns din partea echipei Opoziției: 1 minut.
Orice membru al unei echipe poate solicita intervenții în minutul dedicat acesteia, iar răspunsul la intervenție îl oferă vorbitorul care se află la pupitru.
Durata maximă a unei intervenții este de 15 secunde. În situația în care s-au depășit 20 de secunde, arbitrul are dreptul de a-l opri pe cel ce a adresat intervenția.
Intervențiile ar trebui oferite într-un mod care să nu deranjeze vorbitorul, fără a-l hărțui.
Această rubrică este folosită doar dacă nivelul de calitate a intervențiilor este semnificativ diferit de calitatea discursului livrat de vorbitor (exemplu: vorbitorul a livrat un discurs sub medie, dar a înaintat o intervenție foarte importantă, atunci acesta va primi puncte în cadrul rubricii respective din fișa de evaluare).
Întrebările adresate în intervenții se punctează cu una dintre variantele: +/-0.5p, +/- 1p +/- 1.5p +/-2p doar atunci când calitatea intervenției diferă semnificativ de cea a discursului livrat. Calitatea unui răspuns este evaluată în cadrul rubricii destinate punctării discursului constructiv al vorbitorului, ținându-se cont de două dintre cele trei criterii, și anume Conținut sau Strategie (de exemplu: dacă răspunsul oferit de vorbitor este valoros din punctul de vedere al conținutului, acesta va fi punctat la secțiunea Conținut, respectiv un răspuns valoros
din punct de vedere strategic va fi punctat la secțiunea Strategie).
Anexa 2 – ORGANIZAREA ȘI DESFĂȘURAREA RUNDELOR DE DEZBATERI
În runda I de calificare, echipele vor juca între ele în mod aleatoriu („random” în programul de tabulare/centralizare a rezultatelor).
În rundele de calificare următoare (oricâte ar fi), criteriul de realizare a perechilor de echipe este „High– High with brackets” (echipele cu cele mai multe victorii și punctaje la sfârșitul unei runde joacă împotriva echipelor cu cele mai multe victorii și punctaje).
În rundele eliminatorii (optimi, sferturi și semifinale), se va folosi un sistem „High– Low”(echipa calificată pe primul loc va avea meci cu echipa de pe ultimul loc; echipa 1 cu 8 în sferturi, echipa calificată de la sfertul 1 cu echipa calificată de la sfertul 4 în semifinale).
Criterii ce stau la baza alcătuirii perechilor de echipe, în ordinea enumerată mai jos:
Numărul de victorii;
Numărul de voturi obținute;
Numărul total de puncte al echipei;
Numărul total de puncte al echipei, fără rundele cu cel mai mic și cu cel mai mare punctaj;
Câștigătorul unui meci direct, între cele două echipe (dacă acest meci a
existat).
Principii ce stau la baza distribuirii pozițiilor (Guvern/Opoziție):
În runda I preliminară și în rundele eliminatorii, se va folosi o tragere la sorți aleatorie pe care echipele o află cu câteva minute înainte de meci.
În rundele următoare de calificare se vor alege părțile (Guvern sau Opoziție) folosind criterii de echilibrare: la sfârșitul rundelor preliminare este ideal să existe (pe cât se poate) paritate între numărul de runde jucate de o echipă ca Guvern și numărul de runde jucate ca Opoziție.
Dacă două echipe care s-au întâlnit în rundele preliminare, apoi se reîntâlnesc și în rundele eliminatorii, obligatoriu vor juca pozițiile opuse celor din rundele preliminare (dacă o echipă a avut rol afirmator în runda preliminară, obligatoriu va juca rol de opoziție la meciul cu o echipă pe care o reîntâlnește în eliminatorii și viceversa).
La etapa județeană este recomandat, pentru meciurile din rundele preliminare, să existe un juriu/panel format din trei arbitri/profesori-evaluatori. Decizia este recomandată a fi una comună, de aceea după stabilirea individuală a punctajelor și echipei învingătoare, va avea loc o rundă de consultări între cei trei arbitri/profesori-evaluatori. În cazul în care nu se ajunge la o decizie unanimă, decizia este favorabilă echipei cu cele mai multe voturi, indiferent dacă voturile minoritare cuprind și votul arbitrului principal/Chair (de exemplu: o echipă poate câștiga cu 2-1, sau 3-0). Votul arbitrului principal/Chair nu reprezintă decizia juriului/panelului de arbitri.
În situații justificate (ex. număr mic de arbitri disponibili la faza județeană) juriul/panelul de arbitri din etapele preliminare poate fi alcătuit dintr-un singur arbitru. În acest caz, toate meciurile etapelor preliminare vor fi arbitrate de câte un singur arbitru/meci.
Un arbitru/profesor-evaluator nu poate arbitra meciuri la care participă o echipă din unitatea de învățământ în care acesta își desfășoară activitatea.
În rundele eliminatorii din cadrul etapei județene, juriul/panelul de arbitri trebuie să aibă un număr impar de membri (minimum trei).
Juriul/panelul de arbitri poate cuprinde și arbitri începători (shadow). Arbitrul începător participă la meci, participă la runda de consultări, dă decizie, decizia acestuia este una pur consultativă, votul arbitrului începător nu este contabilizat în decizia finală a juriului/panelului. Arbitrul începător nu poate arbitra meciuri la care participă o echipă din unitatea de învățământ în care acesta își desfășoară activitatea.
În cazul în care nu există numărul necesar de arbitri pentru desfășurarea rundelor preliminare sau eliminatorii, inspectoratul școlar organizator poate solicita arbitri/ profesori evaluatori din județele limitrofe.
Etapele de la nivelul sectoarelor Municipiului București se vor desfășura numai la nivel de municipiu, dacă nu vor exista cel puțin două echipe înscrise la nivel de fiecare sector, respectând prevederile prezentei anexe din regulament
La etapa județeană a olimpiadei, trebuie să existe trei elevi participanți în echipă pentru a începe o dezbatere.
Regula de înlocuire se aplică numai dacă echipa are deja trei persoane care sunt anunțate că vor dezbate, dar un vorbitor nu poate ține un discurs constructiv în mijlocul rundei, din orice motiv.
Dacă este livrat, discursul de înlocuire primește 60 de puncte. De exemplu, dacă Vorbitorul 2 nu poate să vorbească, iar Vorbitorul 1 vorbește în numele/ locul lui, discursul de Vorbitor 2 primește automat 60 de puncte. Vorbitorul 1 își păstrează punctajul.
Din punct de vedere tehnic, încă este posibil ca echipa respectivă să câștige dezbaterea, dar nu poate obține victorie cu punctaj mai mic (no low-point win).
La etapa națională participă echipa câștigătoare a etapei județene/ etapei pe sector pentru Municipiul București (echipa care a câștigat finala).
Etapa națională va avea trei runde preliminare (de calificare) și patru runde eliminatorii (Optimi de finală, Sferturi de finală, Semifinale și Finală).
În rundele preliminare este recomandat să existe un juriu/panel format din trei arbitri/profesori-evaluatori. După stabilirea punctajelor și a echipei învingătoare de către fiecare arbitru/profesor-evaluator (5-10 minute), va avea loc o rundă de consultări între arbitri/profesori-evaluatori (10-15 minute). În cazul în care nu se ajunge la o decizie unanimă, decizia este favorabilă echipei cu cele mai multe voturi, indiferent că voturile minoritare
cuprind sau nu și votul arbitrului principal/Chair (o echipă poate câștiga cu 2-1 sau 3-0).
Etapa națională va avea un panel de trei arbitri la fiecare meci din Optimi, panel de cinci arbitri în Sferturile de finală, panel de șapte arbitri la Semifinale și panel de nouă sau unsprezece arbitri la Finală.
Fiecare panel din rundele preliminare va avea în componență doar membri din comisia centrală de arbitri.
În rundele eliminatorii, după stabilirea punctajelor și a echipei învingătoare de către fiecare arbitru/profesor-evaluator, va avea loc o rundă de consultări între arbitri/profesori- evaluatori. În cazul în care nu se ajunge la o decizie unanimă, decizia este favorabilă echipei cu cele mai multe voturi, indiferent că voturile minoritare cuprind sau nu și votul arbitrului principal/Chair.
În runda I de calificare echipele vor juca între ele în mod aleatoriu („random” în programul de tabulare/centralizare a rezultatelor).
În rundele preliminare următoare (II, III) criteriul de realizare a perechilor de echipe este
„High–High with brackets” (organizarea echipelor pe subcategorii de scor, împerecherea se face pe sistem high-low în fiecare categorie de scor).
În rundele eliminatorii (optimi, sferturi și semifinale) se va folosi un sistem „High– Low”(echipa calificată pe primul loc va juca cu echipa de pe ultimul loc. De exemplu: echipa 1 cu 16 în optimi, echipa calificată de la sfertul 1 cu echipa calificată de la sfertul 4 în semifinale).
Criterii ce stau la baza alcătuirii perechilor de echipe, în ordinea enumerată mai jos:
Numărul de victorii;
Numărul de voturi obținute;
Numărul total de puncte al echipei;
Numărul total de puncte al echipei, fără rundele cu cel mai mic și cu cel mai mare punctaj;
Câștigătorul unui meci direct, între cele două echipe (dacă acest meci a existat).
Principii ce stau la baza alocării pozițiilor (Guvern/Opoziție):
În runda I preliminară și în rundele eliminatorii, se va folosi o tragere la sorți aleatorie pe care echipele o află cu câteva minute înainte de meci.
În următoarele runde preliminare se vor alege părțile (Guvern sau Opoziție) folosind criterii de echilibrare: la sfârșitul rundelor preliminare este ideal să existe (pe cât se poate) paritate între numărul de runde jucate de o echipă ca Guvern și numărul de runde jucate ca Opoziție.
Dacă două echipe care s-au întâlnit în rundele preliminare, se reîntâlnesc în rundele eliminatorii, obligatoriu vor juca pozițiile opuse celor din rundele preliminare (dacă o echipă a avut rol afirmator în runda preliminară, obligatoriu va juca rol de opoziție la meciul cu o
echipă pe care o reîntâlnește în eliminatorii și
viceversa).
La etapa națională a olimpiadei, trebuie să existe trei elevi participanți în echipă pentru a începe o dezbatere.
Regula de înlocuire se aplică numai dacă echipa are deja trei persoane care sunt anunțate că vor dezbate, dar un vorbitor nu poate ține un discurs constructiv în mijlocul rundei din orice motiv.
Dacă este livrat, discursul de înlocuire primește 60 de puncte. De exemplu, dacă Vorbitorul 2 nu poate să vorbească, iar Vorbitorul 1 vorbește în numele/ locul lui, discursul de Vorbitor 2 primește automat 60 de puncte. Vorbitorul 1 își păstrează punctajul.
Din punct de vedere tehnic, încă este posibil ca echipa respectivă să câștige dezbaterea, dar nu poate obține victorie cu punctaj mai mic (no low-point win).
În cazul în care există număr impar de echipe, una dintre echipe, desemnată aleatoriu, nu va juca o rundă („Random” în programul de centralizare).
Nicio echipă nu are voie să nu joace mai mult de o rundă/concurs.
La finalul rundelor de calificare se va considera că o echipă care a fost desemnată aleatoriu să nu joace o rundă:
va avea un câștig în runda specifică.
va avea media punctelor din celelalte meciuri jucate în runda în care nu a jucat.
În vederea reintroducerii în tabulare (centralizare) a echipei care a fost desemnată aleatoriu să nu joace o rundă, pentru participarea la următoarea rundă, va fi respectată procedura:
rundă.
a câștigat runda în care nu a jucat;
are media punctajelor și a deciziilor obținute în celelalte meciuri jucate în acea
Anexa 3 – MECANISME DE ASIGURARE A ECHITĂȚII ȘI A IMPARȚIALITĂȚII ÎN ARBITRAJ/EVALUARE. ROLUL ARBITRILOR
Participanții la olimpiadă trebuie să respecte criteriile de eligibilitate stabilite prin regulament.
Echipele participante la etapa județeană nu vor fi identificate după denumirea unității de învățământ, ci folosind un cod neutru, similar pentru toate echipele (de ex. la județul Bihor:
„Bihor 1”, „Bihor 2”… „Bihor 18”etc.).
Pentru etapa națională se vor folosi coduri de tipul ONDJ(acronim de la Olimpiada Națională de Dezbateri pentru Juniori) 1, ONDJ 2 etc. pentru fiecare echipă participantă, respectiv, la nivelul comisiei centrale, se va decide un sistem de codare a fiecărui participant (ex. ONDJ 1.1; ONDJ 1.2; ONDJ 1.3 etc).
Această practică este menită să contribuie la obiectivitate în evaluare, eliminând eventualele prejudecăți pe care arbitrii le-ar putea avea față de echipe sau vorbitori, în raport cu școala, respectiv, județul lor de proveniență.
Dezbaterile au un rol esențial nu doar în dezvoltarea la elevi a competențelor de argumentare și de exprimare în public, a spiritului de echipă și fairplayului, ci și în educarea acestora pentru respectarea adevărului și a principiilor morale. În acest sens, rolul arbitrilor este important nu doar în evaluarea dimensiunii argumentative și retorice a dezbaterilor, ci și în responsabilizarea celor care participă la dezbatere. De aceea, arbitrul trebuie să fie: bine informat, nepărtinitor, constructiv, atent la ce se întâmplă pe toată durata dezbaterii și expert în formatul World Schools. De asemenea, un arbitru nu ar trebui să își folosească expertiza personală pe un anumit subiect, ci să evalueze strict argumentele/contraargumentele aduse în discuție de cele două echipe și nu argumentele posibile sau posibilele modalități de contraargumentare.
Așadar, arbitrii trebuie să urmărească, în orice moment al competiției, o serie de obiective foarte clare:
să descurajeze orice demers bazat pe falsificarea/ denaturarea adevărului;
să descurajeze orice fel de comportament non-etic care vine din partea celor implicați în dezbateri;
să facă abstracție atât de convingerile personale, cât şi de eventualele cunoștințe de specialitate pe care le-ar putea avea cu privire la moțiunea discutată;
să nu trateze echipa căreia îi dă verdictul ca echipa care a avut dreptate, ci ca echipa care a fost mai convingătoare în acea rundă;
să încurajeze vorbitorii să vorbească într-un ritm normal, care să poate fi înțeles de oricine;
să încurajeze vorbitorii pentru folosirea corectă a limbii române, a unui
limbaj lipsit de elemente de jargon;
să completeze fișa de arbitraj și să motiveze decizia, astfel încât aceasta să poată fi folosită atât în scop informativ, cât și educativ pentru elevii din echipele participante la dezbatere.
Arbitrul evaluează măsura în care participanții reușesc să argumenteze convingător, să organizeze prezentarea, să răspundă prompt și analitic contraargumentelor echipei oponente, să fie persuasivi, să manifeste respect și toleranță față de coechipieri și față de adversari. Nu în ultimul rând, ascultarea atentă, tehnicile de persuasiune, de stil și fairplayul sunt elemente care vor fi evaluate de către arbitri.
Orice arbitru participant la olimpiadă trebuie să stăpânească regulile formatului de dezbateri, să evalueze corect și să ofere feedback constructiv echipelor și elevilor participanți la dezbatere, în scopul rafinării discursurilor ulterioare.
Arbitrul nu arbitrează niciodată propria echipă sau o echipă din aceeași unitate de învățământ, la etapa județeană, respectiv, din aceeași localitate/același județ, la etapa națională. De asemenea, la începutul competiției toți arbitrii trebuie să își declare toate incompatibilitățile (elevi cu care lucrează în alte cluburi sau în sistem privat etc.). Înainte de începerea olimpiadei și de afișarea primei runde, toate incompatibilitățile anunțate comisiei județene/comisiei centrale vor fi introduse, de către Directorul de Turneu și de către TabMaster, în programul de tabulare.
Este preferabil ca în rundele de calificare arbitrii să nu arbitreze de două ori aceeași echipă.
Este preferabil ca în rundele eliminatorii arbitrii să nu arbitreze aceeași echipă consecutiv.
Toate dezbaterile din cadrul unei runde sunt arbitrate de același număr impar de arbitri (juriu/panel de arbitri). Este obligatoriu ca în rundele eliminatorii să existe paneluri de arbitri cu număr impar de membri. Numărul arbitrilor din panel crește cu câte 2 la fiecare rundă eliminatorie subsecventă. Prima rundă de eliminare are 3 arbitri, a doua are 5, a treia 7 și așa mai departe.
În situații justificate (ex. număr mic de arbitri disponibili la faza județeană) juriul/panelul de arbitri din etapele preliminare, poate fi alcătuit dintr-un singur arbitru. În acest caz toate meciurile etapelor preliminare vor fi arbitrate de câte un singur arbitru/meci.
Decizia asupra echipei câștigătoare într-o dezbatere se poate dovedi adesea un fapt foarte dificil. Dezbaterile la finalul cărora câștigătorul este foarte clar sunt rare, iar cele care ambele echipe și-au făcut datoria în mod ireproșabil sunt și mai rare. Indiferent de situație,
este recomandabil pentru arbitri să își ia câteva minute la finalul rundei pentru a-și pune gândurile în ordine.
Arbitrii evaluează măsura în care echipele și-au îndeplinit responsabilitățile:
Echipa afirmatoare/Guvernul:
a prezentat interpretarea temei și definițiile termenilor-cheie;
a prezentat, demonstrat și reconstruit argumentele cazului afirmator;
a respins argumentele cazului negator.
Echipa negatoare/Opoziția:
a prezentat poziția pe care echipa negatoare a adoptat-o față de interpretarea temei și definițiile termenilor cheie;
a respins argumentele cazului afirmator;
a prezentat, susținut și reconstruit argumentele cazului negator.
Totodată, în luarea deciziei, arbitrul urmărește câteva aspecte: Care au fost liniile directoare ale dezbaterii? Care au fost punctele/temele de interacțiune între cele două echipe? Care dintre cele două echipe a fost mai convingătoare?
În juriul/panelul de arbitri decizia este individuală. După stabilirea punctajelor și a echipei învingătoare de către fiecare arbitru/profesor-evaluator (5-10 minute), va avea loc o rundă de consultări între arbitri/profesori-evaluatori (10-15 minute).
Acest sistem a fost implementat atât la Campionatul Mondial pentru elevi (WSDC), cât și la unele competiții internaționale de profil; el permite arbitrilor să discute despre ce s-a întâmplat în dezbatere pentru a-și clarifica anumite puncte prezentate.
În cadrul juriului/panelului, arbitrul principal/Chair coordonează discuția prin care fiecare membru al panelului își justifică decizia. Deliberarea NU ar trebui să devină o a doua dezbatere în care arbitrii încearcă să se convingă unii pe alții de decizie. Rolul ei este de a crea mai multă claritate. Pot exista diferențe de opinie foarte legitime între arbitri, în funcție de cât de persuasive li s-au părut anumite puncte. Aceste diferențe pot apărea doar după ce fiecare arbitru are o perspectivă cât mai bună asupra dezbaterii ca întreg. Astfel, procesul de deliberare devine o metodă prin care pot fi compensate diverse erori umane în modul în care arbitrii își iau notițe sau urmăresc dezbaterea.
Dacă în urma deliberării, un arbitru și-a schimbat decizia sau a realizat că a supracreditat sau subcreditat un vorbitor, își poate modifica punctajele pe care le-a oferit în decizia inițială. De menționat este faptul că arbitrii nu sunt obligați să-și schimbe decizia.
Dacă la finalul etapei de consultări decizia este split, echipa câștigătoare este declarată echipa cu cele mai multe voturi. Punctajele individuale și numărul de voturi obținute de fiecare echipă sunt contorizate atât pentru arbitrul principal, cât și pentru arbitrii membri ai panelului și vor fi luate în considerare în clasamentele individuale sau pe echipe.
După încheierea dezbaterii fiecare arbitru completează fișa de arbitraj, o transmite Directorului de turneu, după care participă la discuțiile de justificare a deciziei din cadrul juriului/panelului. O dezbatere poate fi câștigată cu unanimitate de voturi sau split. Arbitrul
principal al dezbaterii va colecta justificările fiecărui membru al juriului/panelului de arbitri și le va sintetiza în discursul de motivare a deciziei, așadar discuțiile dintre arbitri referitoare la justificarea deciziei, precum și consultările anterioare sunt OBLIGATORII.
După completarea fișelor de arbitraj și a etapei de consultări (după caz), arbitrul principal prezintă decizia juriului/panelului. Practic, în această etapă, echipelor le sunt explicate motivele pentru care una dintre ele a câștigat dezbaterea. În motivarea deciziei, arbitrul principal va lua în considerare părerile tuturor arbitrilor din plen, semnalând unde există eventuale diferențe de opinie.
Motivarea deciziei nu ar trebui să fie doar o înșiruire de generalități.
Arbitrul ar trebui să se concentreze pe diferențele dintre cele două cazuri, respectiv pe punctele de conflict.
Dacă un punct a fost mai important decât altul, care este justificarea?
De ce un contraargument a contat sau nu?
Specificitatea este extrem de importantă.
O dezbatere poate să aibă un impact emoțional semnificativ asupra elevilor participanți la dezbatere, mai ales când s-a prezentat aproape o oră de conținut.
E foarte ușor ca un participant la dezbatere să se simtă lezat sau să considere că punctele sale nu au contat în aceasta.
Este important să se menționeze cu exactitate la ce puncte se referă arbitrul în fiecare moment și de ce unele au fost mai persuasive.
Feedbackul individual sau pe echipă constă în a le spune elevilor participanți la dezbatere atât care au fost punctele forte ale prestației lor, cât și ce pot îmbunătăți în viitor. Această etapă se desfășoară, după motivarea deciziei de către arbitrul principal/Chair, doar la solicitarea participanților (echipă/ antrenor).
Se va aloca, la finalul fiecărei runde, după motivarea deciziei arbitrilor, un interval de 15 minute dedicat feedbackului pentru echipă și/sau individual. Membrii juriului/panelului, la solicitarea elevilor/coordonatorilor, oferă feedback. Oricare membru al juriului/panelului poate oferi feedback.
Feedbackul constructiv face vorbitorii mai deschiși la sugestii. Un arbitru ar trebui să știe ce sfaturi sunt utile fiecărui elev participant la dezbatere pentru a-i fi cât mai de ajutor.
Un începător care lucrează la a identifica elementele de conținut cele mai convingătoare, respectiv la claritatea structurii discursului său, nu va înțelege sugestiile de abordare a unor aspecte complexe. Va aprecia sugestiile care evidențiază metode utile de a-și îmbunătăți discursul.
Reciproca este valabilă: un elev participant la dezbateri care are mai multă experiență va găsi mai utile nuanțele și evaluarea subtilităților argumentelor sale.
Rolul arbitrilor este să evalueze prestațiile individuale ale vorbitorilor, să acorde puncte, cât mai exact, și să realizeze o ierarhie a discursurilor în funcție de impactul în rundă. De punctajele acordate fiecărui vorbitor depinde poziția acestuia în clasamentul individual, precum și posibilitatea de a obține un premiu.
DEConform fișei de arbitraj standard, punctajul se acordă individual fiecărui vorbitor, după cum urmează:
CONŢINUT: 40% (24 – 32 puncte)
STIL: 40% (24 – 32 puncte)
STRATEGIE: 20% (12 – 16 puncte) Total: 100% (60 – 80 puncte)
Sunt acceptate fracțiuni de punctaj în limita a 0,5 puncte.
CONȚINUT (40%) | STIL (40%) | STRATEGIE (20%) | Total | |
Cel mai bun discurs | 32 puncte | 32 puncte | 16 puncte | 80 puncte |
Discurs foarte bun | 30 puncte | 30 puncte | 15 puncte | 75 puncte |
Discurs mediu | 28 puncte | 28 puncte | 14 puncte | 70 puncte |
Discurs slab | 26 puncte | 26 puncte | 13 puncte | 65 puncte |
Cel mai slab discurs | 24 puncte | 24 puncte | 12 puncte | 60 puncte |
convingător.
DEFALCAREA PUNCTAJELOR
Punctaj | STIL | CONȚINUT | Punctaj | STRATEGIE |
24 - 25 | Vorbitorul se bâlbâie sau de-abia vorbește. Poate să însemne și că vorbitorul este atât de silențios (sau vorbește atât de tare) ca împiedică orice șansă de a înțelege argumentele. Se poate aplica și în cazuri în care vorbitorul aduce injurii sau este excesiv de agresiv. | Vorbitorul face asumpții nesusținute care sunt inconsecvente sau se contrazic în mod direct. Nu folosește dovezi, exemple sau explicații. Vorbitorul ignoră existența echipei adverse sau face concesii majore către echipa adversă, lucru care îi afectează cazul în mod negativ | 12-12.5 | Vorbitorul de abia a vorbit (mai puțin de 2 minute) sau a trecut mult peste limita de timp (mai mult de 45 secunde). Discursul a fost unul haotic. Lipsa structurii este atât de problematică încât impactează abilitatea publicului de a înțelege argumentele. Argumentele au avut relevanță redusă și pare că nu a fost nicio tentativă ca vorbitorul să își îndeplinească rolul. |
25.5-26.5 | Discursul este sacadat și/sau există ticuri repetitive (ex. “uhm”). Vorbitorului trebuie să i se reamintească să vorbească mai tare sau mai încet. Ritmul este prea alert pentru a înțelege substanța argumentelor sau prea lent pentru a menține interesul publicului. | Argumente cu relevanță scăzută, lipsite de explicații. În locul unei analize mai in detaliu, vorbitorul doar reformulează asumpțiile într-un mod diferit. Dovezile prezentate sunt de obicei ipotetice, în lipsa unor exemple concrete. | 13 | Vorbitorul a lăsat mult timp nefolosit sau a vorbit peste limita de timp. Publicul trebuie să depună un efort considerabil pentru a putea urmări structura discursului, ceea ce îngreunează înțelegerea argumentelor. Argumentele au fost în mare parte relevante, însă există segmente din moțiune care în mod clar nu sunt adresate de cazul adus de vorbitor. |
27-27.5 | Discursul poate fi urmărit ușor. Există unele pauze nenaturale / viteza discursului este ușor peste viteza normală. | Argumentele sunt în mare parte bine explicate, dar cu deficiențe clare în lanțurile logice. Dovezi precum statistici sau exemple istorice sunt prezentate, dar rar. Punctele slabe ale cazului oponent sunt evidențiate și analizate. | 13.5 | Vorbitorul și-a folosit tot timpul acordat și a avut puncte individuale în discurs care au fost ușor de urmărit (chiar dacă nu au fost menționate de vorbitor). Structura discursului a fost în așa fel încât să abordeze punctele principale ale dezbaterii, cu unele excepții. |
28 | Discursul mediu, nu există probleme de claritate, iar în unele puncte, vorbitorul folosește stilul pentru a sublinia anumite puncte sau a clarifica structura discursului. | Vorbitorul aduce argumente relevante pentru moțiune. Explicațiile sunt în mare parte bune, însă au anumite goluri care lasă loc de interpretare. Sunt folosite exemple și ilustrări, însă nu este explicitată relevanța lor pentru meci. Contra- argumentarea evidențiază punctele slabe ale cazului advers și sunt oferite explicații bune împotriva argumentelor celeilalte părți. | 14 | Vorbitorul are o structură clară a discursului, ușor de urmărit, care se pliază pe temele importante din meci. Discursul oferă suficient timp punctelor importante, însă nu există o prioritizare clară. Ia două POI-uri. Nu trece peste timpul alocat și semnalează ce vrea să demonstreze în cadrul discursului. |
28.5-29 | Vorbitorul este clar, folosește pauze pentru a sublinia punctele importante ale discursului. Exista variație în cadrul discursului, fapt care ajută atât la captarea atenției audienței, cât și la întărirea unor puncte prin impact emoțional. | Argumentarea este bună. Deși există unele puncte ușor neclare, lanțurile logice sunt solide și sunt explicați toți pașii necesari pentru a demonstra argumentul. Contraargumentarea reușește să medieze sau chiar uneori să combată cu succes unele puncte ale cazului advers. | 14.5 | Vorbitorul face comentarii strategice care să le semnaleze arbitrilor care este scopul discursului. Structura reflectă prioritizarea temelor importante din discurs iar ideile prezentate se pliază pe temele importante ale meciului. |
29.5-30.5 | Discursul are un ritm și un ton natural. Cuvintele sunt alese pentru a explica argumentul cât mai eficient și a interacționa cu publicul pe un nivel emoțional. Unele defecte minore pot fi observate, dar fără să deranjeze ritmul discursului per total. | Argumentele centrale sunt susținute de analiza detaliată și convingătoare, cu utilizări constante de exemple credibile. Răspunsurile date argumentelor centrale ale echipei oponente sunt de cele mai multe ori sofisticate și complexe. | 15 | Structura discursului a fost făcută clară de vorbitor, în începerea discursului sau înaintea fiecărui punct în parte. Trecerea dintre părțile discursului este în mare parte naturală și majoritatea timpului a fost alocat argumentelor importante. Vorbitorul evidențiază cum ar trebui judecată dezbaterea și care sunt ariile relevante. |
31 - 32 | Vorbitorul își modulează volumul și ritmul să se adapteze spațiului și să reușească să evidențieze și punctele cheie ale discursului. Vorbitorul folosește pauze care ajută la sublinierea unei idei sau permit publicului să înțeleagă argumentele, fără a pierde atenția. Există intenție clară în spatele deciziilor stilistice, oferind argumentării o latură emoțională, un important aspect în mintea arbitrului. | Argumentarea este extrem de persuasivă, sunt analizate în detaliu aspectele moțiunii. Există ilustrări clare și bine susținute pentru agenții implicați în moțiune, iar vorbitorul reușește să arate atât importanța argumentelor, cât și de ce sunt adevărate, lăsând puțin loc pentru a fi contestate. Contra-argumentarea reușește să medieze substanțial sau chiar să răstoarne cazul adversarilor, ajungând să devină o contribuție importantă pentru propriul caz. | 15.5-16 | Îndeplinirea rolului este evidentă, cu toate punctele discursului clarificate de vorbitor. Trecerea între părțile discursului este una naturală, extrem de ușor de urmărit. Timpul alocat argumentelor și contraargumentării este foarte bine ales, adresând toate punctele importante. Vorbitorul adresează temele dezbaterii într-un mod care face clar de ce ar trebui să câștige meciul, luând în calcul ideile echipei adverse. |
DIRECȚIA GENERALĂ ECHITATE ȘI PERFORMANȚĂ ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
Anexa 4 – FIȘA DE ARBITRAJ
Etapa.............................., data...........................................
Runda: Data: Ora: Sala: Nume arbitru □ arbitrum □ shadow
VORBITORI | ECHIPA GUVERNULUI COD ..................................... | ECHIPA OPOZIȚIEI COD .................................... | ||||||
CRITERII | COD. V1 | COD. V2 | COD. V3 | COD. R | COD. V1 | COD. V2 | COD. V3 | COD. R |
CONȚINUT | ||||||||
STIL | ||||||||
STRATEGIE | ||||||||
INTERVENȚII | ||||||||
TOTAL | ||||||||
TOTAL ECHIPĂ | ||||||||
(bifați în căsuța corespunzătoare) Codul echipei câștigătoare: .........................
DIRECȚIA GENERALĂ ECHITATE ȘI PERFORMANȚĂ ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR